Nisipul se racise. Sub citeva scoici, urmele unei veri incheiate... Acea briza de vara era acum un vint negru... uscat si fierbinte in ochii mei durerosi, ca o cimpie din Baragan. Daca ai putea crede ca dincolo de mare exista ceva, e adesea posibil sa te inseli. Am vazut citeva parime sub care ar fi trebuit sa zaca navoadele pescarilor... roase de sare, ruginite de solzii pestilor, rasfirate de valuri; parimele, unse cu motorina sa nu putrezeasca, erau strimbe si semanau cu niste picioare asimetrice de barza... dincolo de ele, nimic.
Nu m-am descaltat; am pasit pe plaja fara ginduri si fara senzatii... am mers tot mai departe, spre sud incercind sa vad unde s-ar termina plasele impletite... chiar am vegheat pina spre dimineata, dar nimeni nu a mai impins barcile alea pescaresti catre ele. Fringhiile aruncate la intimplare pe mal imi aratau ca parimele ramasesera goale...
Un caz unic. Despre schimbarea imaginii homosexualului
Cu 20 ore în urmă
3 comentarii:
N-ai facut baie in mare?...
Nu, de data asta nu am facut baie... prea frig pentru mine :). Si oricum postarea asta ar fi trebuit scrisa altfel, dar deocamdata o las asa... in asteptarea unor zile mai bune :).
Oh, mie imi place atat de mult sa am marea numai pentru mine, incat am facut baie si in zilele cu vant si nor :)! Atunci, apa ti se pare chiar mai calda... Si e senzatia aia ca esti stapana marii, desi, de fapt, pe mine una, dorul de ea ma stapaneste, mai degraba...
Trimiteţi un comentariu